Filme pe care le-am vazut in ianuarie

The Dark Knight (2008). Oh my dear, sa fie inteles ca neuronii mei de femeie nu pot procesa filmele cu supereroi. Asa ca a fost nevoie de 3 baieti care sa-mi explice pas cu pas ce se intampla si sa raspunda la intrebarile mele cretine. Cretine, zau. Dar la sfarsit ajunsesem sa tip la televizor si sa aplaud. Cand il vedeam pe Joker imi aduceam aminte de clovnul din It. In sfarsit inteleg de ce intreaba toata lumea “why so serious?”. As mai vedea doar secventele cu Heath.

Perfume: The Story of a Murderer (2006). Din nou. Mi-a placut la fel de mult ca prima oara, nu m-am miscat din fata televizorului. Vizual, e o incantare incantatoare. E si Snape acolo. M-a facut sa-mi fie dor de campuri. Urmatoarea oprire: cartea. L-as mai vedea oricand.

New Year’s Eve (2011). Nu. Pe principiul “succesului” Valentine’s Day. Puteau la fel de bine sa-i zica New York’s Eve. Nu-mi ajung mainile sa numar cati actori decenti erau acolo, dar astia nici nu s-au sinchisit sa incropeasca o poveste decenta. L-as mai vedea doar daca vreau sa-mi sinucid neuronii.

Perfect Sense (2011). Dap. Mi-a placut la nebunie. M-a facut sa ma simt inconfortabil si mi-a pus rotitele in miscare. Dar despre el in alta parte. L-as mai vedea.

Bridesmaids (2011). Nooo way. No, no, no, no. Si erau oamenii din SNL acolo, dar nuuu. Zau. Niciodata.

Harry potter 5,6,7,8. M-am uitat la ele cand am avut zile proaste. Ultimele 2 vazute pentru a 2a oara, celorlalte le-am pierdut numaratoarea. Oricand, oriunde le-as vedea. A observat cineva peisajele din 7? Ca eu una ma uitam cu gura cascata.

The Descendants (2011). Daaa. Mi-a placut atat de mult si nu stiu ce sa zic. De revazut in duminici ploioase. Poate ia si niscaiva Oscaruri, ca are de unde.

Beginners (2010). Fain, fain tare. Am stat zambind din cauza lui restul zilei. Continut serios si trist intr-un ambalaj al naibii de amuzant.

“- you rewrote jesus death?!

– it was far too violent. we need new stories.”

De revazut cand iti pierzi increderea in oameni.

Puss in Boots (2011). Snoozefest. Nici nu zic mai mult.

Anonymous (2011). Asa si asa. Plus la decoruri si vestimentatia. M-am simtit prost pentru cat de urat l-au prezentat pe Shakespeare. Prima si ultima oara.

The Tree of Life (2011) Hmm. Puteam sa ma lipsesc de Sean Penn. Daca iti dai seama din timp ca nu trebuie sa intelegi, ci doar sa simti ce se intampla, nu te mai enervezi cat de incet se deruleaza. M-am prins mai greu. Si am ramas cu Lacrimosa 3 zile in cap. Superb la imagine, cadru cu cadru poti pastra fotografii superbe. Si de o saptamana ma tot intreb ce dracu cautau dinozaurii aia acolo.

Moneyball (2011) Daa. True story. Pitt delivers. Dar nu cred ca o sa inteleg vreodata cum se joaca baseballul. Sa-l mai vad cu oameni care sa-mi explice jocul. Poate odat si odat o sa mi lumineze si coltul asta de minte.

Margin Call (2011) 52 de minute pana m-am prins despre ce vorbeau oamenii. Greu la deal cu terminologia. Dar nu m-am plictisit cu Kevin Spacey, Paul Bettany, Jeremy Irons, Zachary Quinto, Simon Baker, Stanley Tucci. Adica toti, mah? Toti, mah, la costume. E de vazut si revazut numai pentru cum joaca oamenii.

Midnight in Paris (2011) Eeeeh. Si aici… , dar aici… E ca un basm, zau asa. Nici n-am simtit ca e facut de Woody Allen, de regula ma doare sufletul la filmele lui. Adevaruri incomode. De revazut pana prind toate referintele.

A Dangerous Method (2011) Neah. Usor dezamagita. M-a enervat don’soara. Viggo a jucat fenomenal. Prima si ultima oara cand l-am vazut.

Advertisements

One thought on “Filme pe care le-am vazut in ianuarie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s